Trouble Is A Friend











{05/08/2009}   Everybody’s Changing

Vrem sau nu, chiar dacă nici nu ne dăm seama uneori, toţi ne schimbăm.. puţin câte puţin sau deodată. De cele mai multe ori realizăm asta privindu-ne prin ochii celorlalţi sau la o discuţie cu vechi amici. Şi lucrurile care ne schimbă sunt de multe ori aşa de mărunte, că nici nu ne mai amintim cum s-au petrecut. Mai rar schimbările vin din evenimente majore.. măcar alea sunt evidente şi uneori chiar trecătoare. Celelalte, sunt atât de discrete încât se aciuează aşa de bine, că atunci când le observăm deja e prea târziu să mai facem ceva în privinţa lor.

E ciudat cum se schimbă lucrurile în perioade atât de mici de timp.. cum planuri care odată ne făceau să tresărim de emoţie în aşteptarea lor, după un timp în care nu ne gândim la ele par nişte banalităţi.. sau relaţii odată strânse devin doar amintiri.

Ciudat e atunci când după 1-2 ani de facultate uităm şi numele unor colegi de liceu cu care poate n-am fost prea apropiaţi, iar când persoane pe care le cunoaştem de la 2-3 ani, de la grădiniţă, cu care am copilărit şi alături de care am crescut şi am învăţat devin simple cunoştinţe, practic nişte străini pe care îi mai salutăm o dată, de două ori pe an într-o vacanţă, şi cu care mai schimbăm două vorbe din complezenţă. De asemenea, oameni pe care îi cunoaştem întâmplător, la un moment dat, pot ajunge într-un timp foarte scurt să ne fie atât de apropiaţi, încât ne dau senzaţia că îi cunoaştem de-o viaţă.

Se mai întâmplă să ne adunăm după numai câteva luni şi singurele lucruri despre care mai putem vorbi sunt amintirile hazlii din liceu şi şcoala generală, fiecare mai povesteşte câte o trăznaie de pe la facultăţi, după care linişte.. ne uităm unii la alţii, la cât de mult ne-am schimbat şi cu greu mai găsim un subiect comun de conversaţie.. Mai păstrăm totuşi legătura cu 1-2 persoane, cu care mai vorbim la un telefon sau pe net când ne amintim sau când ni se face dor de casă şi nu suntem chiar străini de vieţile lor actuale.. schimbările sunt şi aici sesizabile, doar că ruptura încă nu s-a produs, iar acele persoane încă ne mai amintesc de anii aceia..

E inevitabil ca odată ce nu ne mai vedem decât de 2-3 ori pe an să se schimbe totul.. Alte accente, care totuşi revin la normal când ne întâlnim toţi, alte ocupaţii, alte interese, alte persoane în jurul nostru.. Însă e frumos aşa, că tot ne mai întâlnim din când în când să depănăm amintiri, să ne mai colindăm, să mai dăm de băut la aniversări.. Chiar dacă suntem mai puţini, chiar dacă suntem mai distanţi, suntem acolo şi n-am uitat de unde am plecat.

Keane – Everybody’s Changing



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

et cetera
%d blogeri au apreciat asta: